DOAMNA DE STAEL - SCRIERI DIN TINETERETE | Ramona Malita

DOAMNA DE STAËL, SCRIERI DIN TINEREȚE 103 arme. Timp de o oră făcu exerciții militare cu regimentul de Dragoni, cu calm și cu grație. De fiecare dată când trecea prin dreptul Paulinei, o saluta cu respect ce părea că vine din vechea cavalerie medievală. Manevrele militare erau pe sfârșite când, deodată, se auziră strigătele unui soldat din regiment, călcat în picioare de caii unuia dintre batalioane. Tânărul conte Eduard, simțitor la strigătele subordonatului său, se îndreptă într-acolo fără zăbavă, fără să bănuiască pericolul la care se expune. Întorcând brusc calul, fu și el pe dată lovit de cavaleria în viteză și târât sub copitele cailor. Doamna de Verseuil, speriată, se ridică în grabă; Paulina, și mai îngrijorată, se ținea după prietena ei, deși inima îi bătea nebunește. Toți soldații, uimiți de cele întâmplate, descălecară; cel pe care Eduard îl salvase, a scăpat cu răni ușoare, dar acum voia, de disperare, să-și ia viața, în vreme ce Eduard zăcea fără cunoștință pe caldarâm și abia mai sufla; îl transportară în grabă în casa doamnei de Verseuil, într-unul din apartamente; sosiră și medicii; de îndată ce au terminat consultația, ieșiră în fața regimentului care aștepta la poartă. Paulina se îndreptă spre doctori ca să-i întrebe de starea sănătății lui Eduard, dar nu îndrăzni să scoată niciun cuvânt; fața ei desfigurată exprima din plin ce voia să întrebe, iar medicii i-au răspuns pe dată: – Are răni grave, dar, totuși, îngrijit cum se cuvine, sperăm să-l salvăm. Acest răspuns o liniști întrucâtva pe Paulina care nici n-a observat că era singură în mijlocul a vreo douăzeci de ofițeri; urcă degrabă în apartamentul ei. Cum ajunse, începu să se neliniștească și să se înfioare cu privire la sentimentele care se înfiripau în sufletul ei cu privire la Eduard; amintindu-și greșelile trecutului care au maculat-o pe vecie, Paulina se arăta acum de-o mie de ori mai temătoare decât oricare altă femeie virtuoasă. Își promise că nu va căuta să afle vești despre starea sănătății lui Eduard și, așa, în tumultul acesta al gândurilor răvășitoare petrecu vreo jumătate de zi, făcându-și scrupule peste măsură. Doamna de Verseuil, care nu se mișcase de la