DOAMNA DE STAEL - SCRIERI DIN TINETERETE | Ramona Malita

86 Ramona MALIȚA întreagă se acoperă c-un văl de doliu, ca dorul meu, când tăcerea din tării dă glas doar gândurilor mele, mă prostern în fața durerii dureros de dulce, având înainte-mi plinătatea suferinței mele. În mintea-mi fără margini văd uneori năluci și-mi pare că o zăresc aievea, dar niciodată Mirza nu mi s-arată supărată; pricep atunci că mă mângâie și că îmi alină durerea. În sfârșit, nesigur pe ce se va întâmpla după trecerea noastră pe pământ, păstrez în suflet amintirea ei și mă tem că, luându-mi viața, voi distruge tot ce mai rămâne din amintirea ei. De doi ani, sunteți singurul căruia i-am destăinuit durerea mea, dar nu ca să vă fie milă de mine. Un om nenorocit ca mine care a sortit morții pe cea pe care o iubea, ce compasiune mai poate stârni! M-am împotrivit mereu să vorbesc despre ea și despre numele ei. Promiteți-mi că nu i-l veți uita niciodată! Că-l veți pomeni și copiilor dvs. și că veți păstra în amintire, chiar și după ce eu nu voi mai fi, numele acestui înger sortit nefericirii.” Sfârșindu-și spusa de dor, chipul frumos al lui Ximeo fu invadat de-o întunecată reverie. Cu fața scăldată în lacrimi, dădui să-i spun ceva, dar mi-o luă el înainte: – Crezi că am trebuință să fiumângîiat pentru ce am făcut?! Crezi că cineva ar mai putea zice ceva în privința durerii mele, pe care inima mea să nu mi-o fi reproșat deja?! Am vrut să-ți spun această istorie a iubirii mele, – și aș muri dacă cinevam-ar lipsi de ea -, deși știu bine că nici tu nu mi-ai putea-o alina cu nimic. Remușcările i-ar lua locul, iar durerile-i mă secătuiesc și mă ard pe dinăuntru. Rămâi cu bine, îți mulțumesc că ai găsit răgazul să mă asculți. Calmul său întunecat, întristata sa liniște și deznădejdea-i fără lacrimi mă făcură să înțeleg că toate strădaniile mele de a-l mângâia ar fi fost zadarnice și, drept urmare, nu mai îndrăznii să-i vorbesc, nefericirea-i era mai mare ca orice. Mă îndepărtai cu inima plină de întristare. Ca să-mi îndeplinesc promisiunea față de el, vă povestesc acum istoria dragostei lui și vă fac cunoscut, pe cât pot, tristul nume al marii lui iubiri, Mirza.