DOAMNA DE STAEL - SCRIERI DIN TINETERETE | Ramona Malita

DOAMNA DE STAËL, SCRIERI DIN TINEREȚE 119 – Răsăritul acesta poate fi ultimul pentru noi doi, îi spuse ea. Nu mai pot trăi pentru soțul meu, dar, cel puțin, am dreptul să mor pentru el. Binecuvântează-l pe fiul nostru! a urmat ea, arătându-i leagănul copilașului. Și eu îl pot binecuvânta pentru că știu că, în fața Domnului, păcatul meu este iertat. Pe tine, adoratul meu, îndrăznesc să te rog în genunchi să nu îți riști viața pentru mine; sunt greșelile mele și, mai cu seamă, prefăcătoria mea de neiertat care te pun în așa pericol. Tu ești bun și generos, ai milă de mine, pentru că știi cât sufăr! Eduard voia să-i vorbească. – Te rog, urmă ea, nu mai spune nimic, totul a fost deja rostit între noi! În zori, Eduard plecă; Paulina, cu curajul disperării, îl însoți până la poartă ca să-i spună adio. Îngrijorată de acest calm aparent, doamna de Verseuil îi urmărea toate mișcările, vădit tulburată; observă cu teamă că Paulina s-a dus să se plimbe pe malul mării. – Fiți liniștită, i-a spus tânăra femeie, nu mă sinucid! Nu e nevoie, pot muri din marea durere ce o port! Nu credeți? Două ore lungi și apăsătoare s-au scurs astfel, poate cele mai înspăimântătoare atât pentru Paulina, cât și pentru cel ce mai avea o brumă de speranță, soțul ei. Un curier aduse un bilet de la conte pentru Paulina: „Am avut neșansa, scria el în misivă, să-l omor pe adversarul meu; oricât de vinovat ar fi fost, tot am plâns moartea lui. Voi mai rămâne câteva ore în oraș până închei afacerea asta cu duelul. Te rog mult, Paulina, să te liniștești cât mă aștepți, pentru că iubirea mea pentru tine nu a încetat.” – Vedeți, i-a spus femeia doamnei de Verseuil, că sângele acelui om a căzut asupra mea! Eu am pricinuit moartea lui Meltin! Doamne, câte orori mă înconjorară, câte fărădelegi am făcut! Mama mea dragă, salvați-mă din coșmarul acesta! Doamna de Verseuil, disperată și ea, încerca în zadar să liniștească sufletul Paulinei, atins de aripa morții. Îl zăriră de departe pe Eduard venind, dar Paulina nu găsi putere să-i iasă