DOAMNA DE STAEL - SCRIERI DIN TINETERETE | Ramona Malita

14 Ramona MALIȚA Tema nuvelei este iubirea de tip shakespearian, imposibilă, sortită nefericirii, întrucât eroii fac parte din familii rivale, aflate în conflict politic deschis: războiul purtat între tribul lui Ximéo, personajul principal masculin, și wolofii 5 , poporul personajului principal feminin, Mirza. Dragostea și dăruirea amoroasă a celor doi este totală și necondiționată. Această temă este ilustrată de motivele literare din arsenalul romantic mai cu seamă: sclavia, războiul, colonizarea, amintirea, călăto­ rul străin, progresul, civilizația, sufletele predestinate, iubirea totală, unică și perfectă. Tehnica narativă este povestirea în povestire sau povesti­ rea în ramă care narează despre Ximéo, un fost sclav, acum eliberat, mai-marele peste o plantație de trestie de zahăr, situată în apropiere de Santo Domingo care, în acea perioadă, făcea parte din coloniile franceze; Ximéo se confesează unui călător străin și-i vorbește pe îndelete despre povestea sa de dragoste nefericită și imposibilă cu Mirza, petrecută cu doi ani în urmă în Senegal. Cadrul nuvelei: natura africană, exotică și sălbatică, cre­ ionată din imaginație și din detaliile oferite, fără îndoială, de guvernatorul Senegalului, marchizul de Boufflers. Germaine nu a călătorit niciodată în Africa, deci joacă, după regula roman­ tismului incipient, cartea descrierii naturii exotice nevizitate vreodată 6 , dar pe care imaginația o țese cu putere. După câteva creionări ale spațiului care ar putea fi foarte bine ale naturii franceze, acțiunea nuvelei se desfășoară pe un singur plan: 5 Wolof (în tratatele de specialitate apar și grafiile „ouolof”, „yallof”, „wa - laf”, „volof” sau „waro-waro”) este o limbă vorbită în Senegal, Gambia și Mauritania și limba nativă a poporului wolof. Asemenea limbilor învecinate serer și fula, wolof aparține ramurii senegambiene a limbi - lor nigero-congoleze. Este cea mai vorbită limbă în Senegal, vorbită în mod nativ de poporul wolof (40% din populație), dar și de majoritatea celorlalți senegalezi ca limbă secundară. Cf. Fiona McLaughlin, „Dakar Wolof and the Configuration of an Urban Identity” în Journal of Afri - can Cultural Studies . Taylor & Francis. 14 (2): pp. 153–172, decembrie 2001. doi:10.1080/13696810120107104. 6 Victor Hugo va proceda identic în 1829, când publică volumul de poe - zii Les Orientales .