DOAMNA DE STAEL - SCRIERI DIN TINETERETE | Ramona Malita

32 Ramona MALIȚA Din punct de vedere naratologic, este folosită focalizarea internă pentru a reda universul emoțional extrem de bogat al eroinei care pare să-și fi concentrat ființa doar în sentimente, renunțânddefinitiv la luciditate. Cronotopulmanierist constru­ iește astfel de episoade în care este sublimată narațiunea în sentiment. Din punctul de vedere al formei, aceasta este schi­ țată, dar încărcătura ei afectivă atinge paroxismul: Zulma încearcă să-i convingă pe bătrânii tribului că gestul ei a fost justificat; este construită aici o fină cazuistică a iubirii, deoarece tânăra îndrăgostită o convinge pe mama lui Fernand și publicul adunat pe pajiște că a-l omorî pe Fernand a fost cel mai bun răspuns la gelozia fără margini pe care a resimțit-o când l-a văzut pe iubitul ei în brațele altei femei. Zulma își salvează familia de la rușinea exilului și de la moartea prin înfometare și lipsă de apă în deșert, tribunalul o declară achitată (ce fel de tribunal este acela care declară justificată o crimă din gelozie, dacă nu cu totul sentimental și el ?!). Momentul suicidului este format dintr-o declarație și un gest: afirmarea libertății și săgeata înfiptă-n inimă pentru a muri în glorie, convinsă fiind că, odată cu trecerea în viața de dincolo, tristețea n-o va mai însoți. Trebuie să admitem că această scenă ține mai degrabă de o piesă de teatru decât de o povestire, iar hibridarea generică este o practică curentă în scrierile Doamnei de Staël și la romantici, în general. Povestirea se încheie brusc, cu moartea eroinei, textul nu revine la relatarea prizonierului alb, despre a cărui devenire nu mai știm nimic. Se vede din aceasta că fragmentul nu a fost finalizat și că încheierea sub imperiul eului liric sensiblard este o impresie de moment care trebuia finalizată rotund, într-o arhitectură circulară, perfect geometrizată. Cel puțin acestea ar fi fost așteptările de la o intelectuală formată în Secolul Luminilor. Cronotopul acestei povestiri presupune un cadru spațio- temporal creat ad-hoc și o deplasare progresivă dinspre nara­ tiv înspre dramatic, întrucât scriitoarea își propune să redea