DOAMNA DE STAEL - SCRIERI DIN TINETERETE | Ramona Malita

92 Ramona MALIȚA tulburat, nu mai știu ce să spună, își zise în sine că doar nebunia iubirii nevârstnice și situația ei de moment o puteau face să vorbească astfel; în același timp, descoperea în sufletul lui simțăminte nobile și curate care-l făceau să regrete că nu se arătase mai entuziast, însă nu se lăsă copleșit de durerea femeii, dimpotrivă, resimți nevoia să se desfacă din această înlănțuire care-i displăcea. Vreme de încă vreo două săptămâni a mai durat starea aceasta de luptă cu sine însuși; Paulina nu-și dădea seama câtuși de puțin de îndepărtarea lui, pentru că nu stăpânea arta de a seduce un bărbat care-și dorea atât de mult să fie independent, încât se temea să se lase iubit; femeia îi trimitea scrisori lungi în care-și destăinuia cu stângăcie și entuziasm sufletul tânăr și pur și care arătau cât era de copilă încă, dar și că începea să se maturizeze. Meltin încerca să o liniștească, dar nu prea reușea ; Paulina își făcea în minte planuri dintre cele mai nebunești, iar trupul ei, prea plăpând pentru astfel de trăiri, începea să se îmbolnăvească. Dându-și seama, înspăimântat, de starea în care era femeia aceasta, Teodor se hotărî să o părăsească, pentru că avea sufletul prea sensibil ca s-o vadă cum se prăpădește; i s-a părut mai simplu să se îndepărteze. Prin urmare, a plecat în Franța, dar Paulinei i-a scris că s-a dus pentru două luni pe o insulă din apropiere; vărului său i-a interzis categoric să-i dezvăluie fetei secretul. Când Paulina primi această înștiințare, de disperare, i se făcu atâta de rău, că Meltin se temu pentru viața ei. O îngriji cum știu mai bine, neliniștit peste măsură de starea ei în care uneltirile lui mârșave o aduseseră. Nimeni în lume nu disprețuia mai tare femeile ca el, dar nu-i venea să creadă că primul bărbat pe care o femeie îl iubește poate să-și reproșeze dezonoarea ei; apoi își zise în sine că diferența între primul bărbat și al doilea nu e decât o alegere întâmplătoare. Părerea lui cu privire la această chestiune îi mai atenuă principiile moralității sub alte aspecte: este un tot unitar care nu poate funcționa fără toate părțile componente. Totuși, în ochii