AGAPES FRANCOPHONES 2016

Estelle VARIOT La parabole, perspectives linguistiques et culturelles 265 6 … (1 r ) ont péché 153 poissons et il ordonna qu’on construisît là-bas une église avec le nom des apôtres. Et, de là, marchant deux stadions et trouvant la maison de Marie Madeleine, il construisit là-bas également une église. (traduit par E. Variot). 7 (18 r ) du corps et va accomplir la volonté de son cœur dans la colère et dans la non prise en compte et sans la peur de Dieu, l’un comme l’autre ne va pas être dans la joie de son Seigneur qu’il a préparée pour les justes et pour ceux qui l’aiment. Et, pour l’arrogance de ce siècle, il ne va pas être avec les hommes et avec ceux qui sont les élus de Dieu mais va être avec les im- béciles. Celui qui veut devenir l’ami de ce siècle et celui qui aime la non satiété de l’âme dans l’excès de nourriture et l’ivresse va passer enmême temps que ce siècle et va se dissiper comme l’ombre et sa gloire va passer aussi vite que la fumée. Et celui qui va s’unir à la bonté du Sei- gneur, celui-là va recevoir une vie et une existence éternelle et perpétuelle parce que (18 v ) la racine de la bonté est l’apaisement divin (traduit par E. Variot). 8 Avec la boisson, n’alourdis pas ton corps car beaucoup disent : il est bon de bien boire. Comment cela est-il bon ? L’homme quand il s’enivre, s’il a beaucoup d’esprit, alors, il le perd. S’il a des mains, elles lui sont inutiles, (30 v ). S’il a des pieds, il ne peut les utiliser. S’il a une langue, il ne peut s’en servir. Donc, comment se peut-il que l’ivresse ne soit pas mauvaise si on compagne de la nécessité de construire des ouvrages où il peut lui vouer un culte dé- cent et digne : … (1 r ) au pescuit 153 de peşti, şi porunci să se zidească acolo o biserică cu numele apostolilor. Iar de acolo mergând două stadii şi găsind casa Mariei Magdalena, zidi şi acolo o biserică (Neagoe Basarab, Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie 1996, 227) 6 . La parabole de l’ivresse donne à Neagoe Basarab les éléments adéquats pour con- vaincre son fils du fait que la mesure seule en toute chose permet de conserver un cœur bon et de se rapprocher de Dieu. … (18 r ) trupului şi va împlini voinţa inimii sale în mânie şi în nebăgare de seamă şi fără frica lui Dumnezeu, unul ca acela nu va fi întru bucuria Domnului său, pe care a pregătit-o celor drepţi şi care îl iubesc pe el. Şi, pentru trufia veacului acestuia, nu va fi împreună cu oamenii şi cu unşii lui dumnezeu ci va fi impreună cu dobitoacele. Cel ce vrea să se facă prieten veacului acestuia şi cel ce iubeşte nesăturarea sufletului în îmbuibare şi beţie va trece o dată cu veacul acesta şi se va risipi ca umbra, şi slava lui va trece ca fumul. Iar cel ce se va împreuna cu bunătatea lui Dumnezeu, acela va primi viaţă şi trai veşnic şi netrecător în veac, pentru că (18 v ) rădăcina bunătăţii este îndulcirea dumnezeiască. (Neagoe Basarab, Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie 1996, 253) 7 . De même, un peu plus loin, la parabole de l’ivraie (dont l’étymologie se rapproche d’ivresse) et du bon grain met en avant l’altération du jugement et la décrépitude physique, si l’on se laisse envahir par la colère et les sentiments excessifs qui ruinent à la fois le corps et l’âme. Cu băutură să nu-ţi îngreuiezi trupul, că mulţi zic : bună este băutură multă. Cum este bună ? Omul, când se îmbată, dacă are minte multă, atunci o pierde, dacă are mâini, nu-i sunt de folos, (30v) dacă are picioare, nu-i sunt de folos, dacă are limbă, nu poate vorbi cu ea. Deci, cum să nu fie rea beţia, dacă întreg corpul nu-i mai foloseşte, ca să poată face ceva pentru Dumnezeu şi pentru oameni ? Şi încă şi alt rău izvorăşte din beţie, şi anume mai întâi îşi îmbol- năveşte trupul şi-şi sărăceşte casa, şi-şi pierde mintea. Şi din clipa în care-şi pierde mintea, atunci este pierdut şi cu sufletul. (Neagoe Basarab, Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie 1996, 373–375) 8 .